Daria a fost balsam pentru sufletul meu. Ca fotograf de nou-nascuti, aproape totul depinde de tine ca sa iasa bine sedinta foto. Dar apoi totul depinde de bebelus – de cum a dormit, de durerile lui de burtica, de temerile, oboseala si anxietatea (normale) ale parintilor pe care bebe le absoarbe ca un burete… Si toate astea sunt naturale, si toate astea duc la un bebelus sensibil, care se trezeste la aproape orice atingere, care plange daca e lasat dezbracat si atunci trebuie sa te adaptezi. La inceput, asteptam sesiunile foto cu sufletul la gura si cu multe idei si planuri. Acum le astept cu drag, si fara nici un plan – ma las condusa de ce imi “spune” bebelusul pe tot parcursul sesiunii foto 🙂
Si Daria a fost minunata – a dormit dusa, m-a lasat sa o ating fara sa se supere si am reusit sa fac cadre dragi sufletului meu, pe care nu le-am mai facut de ceva vreme. Iar parintii ei? Minunati, ca si ea. Ii vedeti la sfarsitul postarii <3
