Sarbatoarea Pastilor a venit in acest an cu auto-izolare la domiciliu. Si pentru ca am avut timp de facut de toate in tihna, de Pasti am decis sa fac ceva ce nu am facut de peste 10 ani: sa transfer imaginile si clipurile realizate cu ani buni in urma pentru mine si cei dragi ai mei in format accesibil pentru viitor (le-am salvat pe un hdd extern si le-am incarcat pe un cont de Google Photos in cloud).
Cum am decis asta? M-am uitat la tehnologia pe care o avem in casa – eu sunt cea care isi doreste mereu tot ce e mai nou si mai performant, iar sotul meu tine de lucruri si spune ca daca functioneaza, is ok si asa 🙂 Asa ca datorita lui in casa mai exista un calculator care mai are CD/DVD reader 😉
Si am realizat ca acum e momentul sa facem calatoria asta in timp! Si Doamne, ce calatorie a fost! <3
Timp de 3 zile am verificat CD-uri si DVD-uri, am facut video calls cu Gabi, sora mea, sa radem, sa ne amintim si sa ne emotionam impreuna de pozele cu noi de acum 10-15 ani, de mama, pe care nu o mai avem cu noi de 10 ani, de viata pe care am trait-o si toate lucrurile care acum sunt doar amintiri…
Si stiti ce am realizat? Ca fotografia pentru mine a fost terapie si evadare din lumea reala – si asta s-a vazut si in imaginile adunate.
Mult prea multe imagini inutile acum – flori, zapada, cer, natura, obiecte – si mult prea putine clipuri video si poze cu ceea ce era cu adevarat important! Prea putine cu noi, cu mama, cu tata, cu momentele obisnuite din zile normale si cu ceea ce ni se parea ca nu se va schimba niciodata!
Asa ca dupa aceste zile de calatorie in trecut am decis ceva: sa apar mai mult in fata camerei foto, asa cum sunt – cu kilogramele in plus, cu parul strans, cu telefonul in mana, cu parul nearanjat, cu hainele pe scaune si cu vasele nespalate in chiuveta!
Sa imi fotografiez mai mult copilul in momentele obisnuite, si sa il filmez mai mult asa cum e el, fara sa intervin eu.
Am decis sa documentez viata noastra asa cum e ea, fara sa intervin cum o fac de obicei – pentru ca ce e acum obisnuit, plictisitor si repetitiv, va deveni pentru noi si pentru Matei, peste ani, comoara <3
Si, alaturi de portretele atent gandite si realizate in studio, fotografiile-document vor ramane mostenire pentru Matei si pentru cei care vin dupa noi!
